Fereastra spre sens

Timp de citire: 3 minute

Ce este sacrificiul?

Dumnezeu l-a creat pe om liber, însă omul a abuzat de libertatea sa dorindu-și să fie el însuși dumnezeu. Așa a apărut păcatul. Oamenii și-au dat seama că au greșit și au vrut să repare această greșeală. Așa a apărut sacrificiul.

Înțelegem mai bine sacrificiul dacă ne situăm într-o relație vie cu Dumnezeu. Pentru a repara greșeala de a fi rupt această relație, evreii din Vechiul Testament sacrificau animale. Ce simboliza acest gest? Era modul lor de a spune: „Doamne, am greșit! Vrem să reparăm greșeala și să intrăm din nou într-o relație vie cu Tine. Odată cu viața acestor animale, îți oferim viața noastră”.

Problema care a apărut a fost că acest gest a devenit un ritual exterior uitându-se semnificația lui reală. Însă Dumnezeu nu vrea ritualuri exterioare, ci inimile noastre: „Vă voi da o inimă nouă și un duh nou voi pune în voi; voi îndepărta inima de piatră din trupul vostru și vă voi da o inimă de carne”.

Prin profeți Dumnezeu a promis oamenilor că legile lui nu vor rămâne înscrise în piatră, ci le va scrie în inimile oamenilor. Adică nu doar să ne supunem orbește, ci să intrăm într-o relație personală cu El din iubire.

De ce? Dat fiind că trăim într-o lume decăzută ca urmare a abuzului de libertate, suferința s-a strecurat adânc în natura umană. Oamenii i-ar fi putut spune lui Dumnezeu: „Doamne, într-adevăr am greșit, dar suferim. Însă Tu, „de sus”, știi ce înseamnă suferința?”

Ce înseamnă o relație vie: „Într-adevăr, atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât l-a dat pe Fiul său, unul născut, ca oricine crede în el să nu piară, ci să aibă viață veșnică”. Cu alte cuvinte, Dumnezeu vrea o relație de iubire reciprocă.

Dar ce înseamnă iubire?

Oare este acel sentiment siropos și trecător pe care îl vedem în filme? Dacă îl urmărim (și mai ales dacă îl urmăm) cu atenție pe Isus vom înțelege ce este iubirea la care Dumnezeu Tatăl vrea să ne facă părtași.

Această iubire este expusă de Isus prin celebra parabolă a fiului risipitor pe care tatăl îl primește cu brațele deschise după ce i-a ofensat grav demnitatea. Prin Isus, Dumnezeu ne-a ridicat la rangul de fii și fiice și asta după toate rătăcirile și infidelitățile noastre.

Cum a demonstrat Dumnezeu iubirea prin Isus Cristos?

• A intrat în condiția umană și a simțit durere, suferință, trădare, îndoială, abandon, frică și singurătate. Adică cea mai de jos stare a omului. De ce? Pentru a vindeca rănile noastre nu „de sus”, ci din interior. Mai putem spune acum că Dumnezeu nu înțelege ce simțim?

• Isus nu a răspuns tratamentului inuman pe care l-a primit cu violență. Nu a perpetuat răul. Oare n-ar fi putut să se apere?

• Isus a iertat toate jignirile care i-au fost aduse prin ură, violență și dispreț. Nu pentru că nu s-ar fi putut apăra, ci a iubi în mod real și complet presupune un cost. Dovada de iubire este că Dumnezeu, prin Isus, a permis să fie rănit, dar nu a răspuns cu aceiași monedă, ci cu iertare. Iubirea este un sentiment conștient, asumat, greu de urmat, ca urmare Dumnezeu rămâne lângă noi chiar și când greșim: „Doresc eu moartea celui rău? Oare nu doresc să se întoarcă de la calea lui și să trăiască?”

• În final, Isus a acceptat moartea pe Cruce. Oare Dumnezeu și-a sacrificat Fiul pentru că voia sânge și pedeapsă? Ce ne spune conștiința de creștini: moartea este cel mai mare dușman al nostru, iar Isus a intrat și în această condiție umană pentru a ne restabili ca fii și fiice ale lui Dumnezeu pentru viața veșnică.

O relație vie bazată pe iubire e greu de menținut. E nevoie de discernământ, asumare și responsabilitate. Sau, în Cuvintele lui Isus: „convertire”.

Oare suntem pregătiți să ne asumăm această relație?

• Ezechiel 36:26
• Ioan 3:16
• Luca 15:11-32
• Ezechiel 18:23
• Ieremia 31:33
• Matei 26:53