Timp de citire: 3 minute

Mărturisesc că mi-a plăcut foarte mult filmul „Isus din Nazaret” al lui Franco Zeffirelli. M-a impresionat de prima dată când l-am văzut. Cred că Robert Powell a făcut un rol magistral în rolul lui Isus: natural, neteatral, profund chiar fără cuvinte, cald, dar și înfricoșător; într-un cuvânt: convingător. Revăd filmul aproape în fiecare an cu entuziasm și curiozitate descoperindu-l într-o lumină nouă de fiecare dată.

Dar ce-ar fi dacă după impresia puternică pe care am avut-o văzând filmul, m-aș fi ridicat brusc de pe scaun și aș fi fugit într-un suflet la mama sau la un  prieten spunându-le în culmea extazului: „Am văzut filmul „Isus din Nazaret!””? Probabil, oricine m-ar fi văzut, ar fi crezut că mi-am pierdut mințile cu totul.

Dar, dacă aș auzi că în locul în care se află un membru al familiei a fost un cutremur, aș alerga într-un suflet, mâncând pământul, fără să stau pe gânduri despre ce ar crede oamenii despre mine. Oricum, cred că nimănui nu i s-ar părea ieșit din comun comportamentul meu în astfel de situații.

Dacă Isus a fost un personaj fictiv, oare cum au putut niște oameni simpli, pescari din Israel, să inventeze un personaj atât de complex? Oare de ce au alergat Petru și Ioan la mormântul lui Isus în dimineața Învierii? Pentru că au fost convinși că Isus a fost o ficțiune?

Dacă nu au credibilitate pentru că au fost niște pescari simpli, ce putem spune despre ei după ce au fost martorii Învierii? Cum de s-au transformat în niște oameni atât de convinși și curajoși în ciuda persecuțiilor și și-au pus viața în joc pentru a da mărturie despre Isus?

„Am mâncat și am băut cu el după ce a înviat din morți” a mărturisit Petru. Ioan, alergând la mormântul lui Isus în dimineața Învierii, „a văzut și a crezut”. Cum de au reușit acești pescari simpli să convingă atâția oameni timp de 2000 de ani că Isus a fost un personaj real și, nu orice fel de personaj, ci însuși Fiul lui Dumnezeu care a înviat din morți?

Cum se explică complexitatea creștinismului care rezistă de atâta timp? Oameni din toate ariile vieții, de toate vârstele, de toate națiile și etniile, de toate nivelurile de inteligență, de la toate marginile pământului au fost atrași de Isus și convinși până la moarte de existența lui.

Petru și Ioan însă nu au avut nevoie numai de dovezi palpabile că Isus a înviat din morți, ci și de o anumită dispoziție a sufletului de a avea încredere în Cuvântul lui și al profeților care au dat mărturie despre el.

E foarte dificil și aproape imposibil să citești Biblia ca pe o carte oarecare așteptând să înțelegi ceva fără să trăiești. Pentru că numai trăind Cuvântul lui Dumnezeu vom dezvolta acea disponibilitate a sufletului de a înțelege și a crede.

CRISTOS A ÎNVIAT!

Faptele Apostolilor 10,34.a37-43

Ioan 20, 1-9

Posted in

Lasă un comentariu