Cei care au spus „Osana, Fiul lui David!”, mai târziu au spus „Să fie răstignit!”.

Toți ne asemănăm cu ei. Suntem oameni limitați și slabi fără Izvorul nostru care și-a întins mâinile larg pe Cruce pentru a ne primi cu o adâncă milostivire.

E nevoie însă și de colaborarea noastră. Noi – un pas, Dumnezeu – un infinit. Dar cât de greu e pentru unii dintre noi să facem acel pas.

Dar, iată că unii, cum e psalmistul, după ce a căzut în adâncul uitării de Dumnezeu, a avut curajul să se întoarcă și să spună: „Creează în mine o inimă curată, Dumnezeule, și un duh statornic înnoiește înăuntrul meu…Jertfa mea, Dumnezeule, este duhul umil, inima căită și umilă, Dumnezeule, n-o disprețui!”. Poate e cea mai potrivită atitudine de a intra în Săptămâna Mare.

Posted in

Lasă un comentariu